Poezii de vara

Zi de vară de George Topârceanu

                        Linişte. Căldură. Soare.

                        Sălciile plângătoare

                        Stau în aer, dormitând.

                        Un viţel în râu s-adapă

                        Şi-o femeie, lângă apă,

                        Spală rufele, cântând.

 

                        Şi din vale abia vine

                        Murmur slab, ca de albine,

                        Somnoros şi uniform:

                        Râul, strălucind în soare,

                        Ceartă sălciile, care

                        Toată ziulica dorm.

 

                        Sub o salcie bătrână

                        Şi cu-o carte groasă-n mână

                        Care-mi ţine de urât,

                        M-am culcat în fân pe spate, -

                        Somnul lin, pe nechemate,

                        A venit numaidecât.

 

                        Cântec, murmur, adiere

                        De zefir în frunze piere

                        Şi rămâne doar un glas

                        Care umple valea-ngustă.

                        Ia te uită, o lăcustă

                        Mi-a sărit tocmai pe nas!